Marea industrie are nevoie de predictibilitate și flexibilitate în domeniul energiei, având în vedere că aceste condiții nu au fost niciodată asigurate de statul român, a declarat Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie din Senat, la dezbaterea publică “Marea industrie – Contributor important la PIB-ul României”, organizată de Financial Intelligence și Asociația Consumatorilor Industriali Mari de Energie.

Domnia sa a spus: “În timpul crizei energetice am luat măsuri clare și pentru industria grea prin plafonarea prețurilor la electricitate și gaze, tocmai pentru a împiedica o avalanșă a prețurilor la energie”.

Lorant Antal a mai spus: “Înainte ca UDMR să fie forțată să intre în opoziție, conceptul de reindustrializare a fost inclus în programul de guvernare la sugestia noastră. Acesta nu trebuie să se refere, însă, doar la marea industrie care, într-adevăr, are o importanță majoră și o contribuție importantă asupra PIB și a economiei, ci și la companii cu capacități de producție, cu 20, 30, 100, 200 de angajați.

Trebuie consolidate și întreprinderile mici și mijlocii, industria ușoară, companii care realizează un produs aproape de la A la Z în România și cu forța de muncă venită din România. Acest lucru necesită politici industriale bine concepute și cuprinzătoare.

Din păcate, în România nu am avut un cadru de ajutorare a industriei. Degeaba tot spunem că guvernele au susținut în mod expres prin programe specifice această industrie. La capitolul de energie era o Ordonanță de Urgență  care avea o listă cu marii consumatorii de energie electrică și gaze naturale unde s-au dat niște deconturi pe consum, adică pe factură, dar nu erau sume semnificative și foarte bine țintite pentru a susține industria.

Așa că eu cred că, la capitolul de reindustrializare, autoritățile trebuie să vină și cu un program de susținere privind reindustrializarea – și aici obligatoriu să introducă și acele instituții financiare unde guvernul poate să aibă un control, mă refer la Eximbank, CEC, adică să vină cu pachete foarte clare de finanțare a acestor programe de reindustrializare și să fie o asumare mai dedicată a acestei idei, nu numai la nivel de program de guvernare, unde am introdus noi sintagma că facem reindustrializare.

Mai există un lucru favoarea României – Comisia Europeană, prin taxonomie, a recunoscut și a introdus faptul că gazele naturale sunt o resursă de tranziție, iar  nuclearul este o energie curată. Acest lucru înseamnă, din perspectiva României, să folosim fiecare moleculă de gaz natural în România și bineînțeles să ne focusăm și pe nuclear pentru că nuclearul poate să însemne o soluție de energie în bandă pentru industrie”.

Potrivit domnului Antal, în Europa, avem capacitate de producție de turbine astăzi pentru circa 7 GW, iar necesarul ar fi de 20 de GW, forța de muncă este astăzi 77.000 de angajați, iar necesarul ar fi de 250.000 la nivel european, capacitatea de producție de cabluri în Europa astăzi este de 1900 de km, necesarul ar fi de 3200. “Aceste probleme privind nevoia de forță de muncă, nevoia de întărire a industriilor sunt  prezente în toată Uniunea Europeană, nu doar  în România. Eu consider că, mai ales având în vedere tranziția energetică, trebuie să întărim și să susținem acele industrii care poate să contribuie la tranziția energetică aici în Europa. Nu putem rămâne dependenți de China în ceea ce privește panourile fotovoltaice, avem nevoie de politici industriale nu numai pe hârtie, ci și puse în practică”,  a mai spus domnul Antal.

În cadrul dezbaterii, Marian Năstase, președintele ABIEC, a precizat că au existat situații de legi care nu au fost aplicabile, domnia sa dând exemplu articolul 5 din Ordonanța 27, privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei. Modificările introduse, în Parlament, la acest articol 5 care stipulează cui se aplică ordonanța, au făcut ca aceasta să nu mai fie aplicabilă niciunui tip de consumatori, potrivit domnului Năstase.

În replică, Lorant Antal a spus: “Trebuie să înțelegem că, în plină criză energetică, la un moment dat, Ministerul Energiei a început să emită Ordonanțe de Urgență pe bandă, de pe o zi pe alta veneau ordonanțele de urgență.

Pentru că erau momente excepționale și era nevoie de măsuri excepționale, aceste ordonanțe de urgență, prin prisma condiției, nu erau perfecte. Foarte multe ordonanțe de urgență au fost îmbunătățite la Parlament.

Legat de articolul 5, a venit în Parlament Ordonanța de Urgență 153 care a introdus mecanismul de achiziții centralizate a energiei electrice (MACEE), a vrut să recreioneze tot sistemul deja existent înainte și cu posibilitatea dată pentru contracte bilaterale, iar prin proiectul de aprobare s-a reintrodus acea condiție prin care pentru consumatorii non-casnici a dat acea posibilitate – și intenția aici a fost una corectă față de consumatori –  ca furnizorul să nu poată să factureze la orice preț dorește, pentru că era creat sistemul de compensare pentru furnizori.

Dacă sunt neclarități cu privire la acel document, noi, la Parlament, discutăm cu toată lumea pentru a îmbunătăți legislația”.

A teljes cikk itt olvasható:

Lorant Antal: Marea industrie are nevoie de predictibilitate și flexibilitate în domeniul energiei – video, Financial Intelligence, 2023.11.03 – https://financialintelligence.ro/lorant-antal-marea-industrie-are-nevoie-de-predictibilitate-si-flexibilitate-in-domeniul-energiei-video/